Într-o dimineață ploioasă, Matei și-a pus cizmele albastre.
— Bună, Matei! au spus cizmele.
— Aaa… cine vorbește?!
— Noi, cizmele tale!
Matei a clipit.
— Și… ce vreți?
— Să sărim în bălți!
Au ieșit afară și splaaash!… într-o baltă mare.
— Hahaha, ce rece! a râs Matei.
— Hai și în aia rotundă! au strigat cizmele. Splash!
Au sărit în bălți mici, bălți mari, bălți cât un lighean. Până când au găsit o băltoacă în formă de inimă.
— Asta e pentru tine, Matei, pentru că ne-ai scos la plimbare! au spus cizmele.
Matei a zâmbit.
— Și eu vă iubesc, cizme zglobii!
De atunci, când plouă, Matei nu stă în casă — ci iese la joacă, cu prietenele lui, cizmele vorbitoare.
Vizitat de 1 ori, 1 vizite astăzi